Slipknot - Vermilion Pt. 2
Sunday, July 12, 2009
...and love said NO.
Nu am mai trecut de mult pe aici, ultima oara m-a prins la fel ca si acum... cu un stalp infipt in locul unde se unesc chestiile alea mici din mine care ma fac sa gandesc clar si cu o tigara infipta in gura. Lumini, camera, motor... actiune... si iar se aude cooler-ul de pe carcasa din ce in ce mai tare si mai filtrat de parca acea frecventa patrunde toate dimensiunile posibile, aduna ce e mai bun si apoi se arunca in urechea mea. Am piesa mea acum, e facuta dupa cum ma simt eu si not the other way around, deja i-am dat play a 6453789563 oara pe seara asta... ea ma intelege, si stie ca vreau sa fiu zeul suprem al haosului controlat, stie ca vreau sa omor un om fara sa il ating, sa il vad sau sa il cunosc, ea stie ca mintea mea hoinareste aiurea intr-o continua cautare de senzatii exact ca Cenobitii si zburda pe campuri de dispret fata de lumea de afara. In fine... e o piesa buna... asta adica... i-am dat play iar. Totul a pornit de la o idee inocenta si anume cea prin care vroiam sa fac bungee jumping dintr-un elicopter, insa ideea generala s-a schimbat pe parcurs si asa am ajuns la inca o silueta feminina sudata pe hipotalamusul meu si arsa adanc in retine. She has a boyfriend... cum pot eu sa concurez cu stabilitatea si siguranta de a avea pe cineva aproape? Nu o sa ii spun niciodata dar as putea sa o fac de nenumarate ori mai fericita decat o face un oarecare. Din ecuatia asta nu ies nici eu prea aproape de 42 insa nu e vina mea, am incercat sa tin lucrurile simple. My fuck buddy is in love with me. De ce sa cumperi izvorul in care oricum te balacesti? Si astfel o sa ajung iarasi sa joc golf cu sentimentele cuiva... macar de data asta am avertizat. Cu cat ma iubeste mai mult cu atat ma ajuta mai mult pentru ca o sa folosesc toata acea iubire si o sa o calc in picioare ca sa urc cat mai sus catre ea, ea cea perfecta, ea cea perfecta cu nume simplu si prieten oarecare. Nu vreau sa fac asta. Imi pare rau. Nu sunt un om rau, doar vreau sa gust, sa miros si sa ating perfectiunea. Sa nu crezi ca nu tin la tine pentru ca ai avea dreptate si asta este momentul in care trebuie sa te minti cel mai frumos si cel mai bine. O sa inchei pentru ca sunt un haos si nu stiu daca sunt extrem de dezamagit ca trebuie sa ranesc o persoana sau extrem de fericit ca am intalnit o persoana perfecta... poate toate se leaga cumva ca si banda lui Möbius si sfarsitul meu va fi propriul meu inceput si poate binele este egal cu raul si poate... trebuie sa imi mai aprind o tigara. Panza universala si-a spus iarasi cuvantul si ne-a situat intr-un spatiu monodimensional in care eu sunt infinitul negativ iar ea este infinitul pur si simplu pana la care as parcurge toate punctele de pe axa de coordonate. Nu exista paralelism si totul se intampla aici, intre noi, iar cand cele doua infinituri se vor intalni cercul va fi complet si departe va fi aproape iar totul va fi mai prejos pentru ca nimic nu va mai conta. Cum ar putea orice sa straluceasca pe langa o energie atat de puternica incat sfideaza spatiul si timpul.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)

No comments:
Post a Comment